Astazi este despre adevar si relatii! Oricat de mult ar incerca cineava sa ascunda adevarul, imbracandu-l in minciuni frumoase sau omitandu-l, mai devreme sau mai tarziu (dar oricum intr-un moment total nepotrivit) el va iesi la iveala, iar consecintele nu vor mai putea fi controlate.
Unii oameni sunt inzestrati cu intuitie si stiu imediat cand sunt mintiti de partener/a si totusi spera ca celalalt se va schimba, altii isi baga capul in nisip precum strutul pentru ca nu sunt pregatiti sa accepte, unii actioneaza prompt punand capat relatiei, altii traiesc in nefericire cu speranta ca ceva se va schimba. Tu din care categorie faci parte?

Publicitate

Cand e curent intr-o incapere, inchizi usa. La fel si in viata, cand ai relatii care iti provoaca tensiune, “inchide”usa si te vei proteja de acele persoane in preajma carora nu ti-e bine!

Timpul pentru o schimbare

Cautam fericirea si nu o gasim. Poate ca, nu cautam unde trebuie. Ne agatam de oameni si relatii, ne dorim lucruri materiale, ne indopam cu mancare si cu toate astea nu reusim sa umplem golul din interiorul nostru. Avem impresia ca daca o sa ne cumparam cutare sau cutare lucru, vom fi cu adevarat fericiti. Si ce dezamagire simtim cand, odata achizitionat acel ceva dupa are am tanjit atat, ne aduce doar o satisfactie de moment. De fapt, ceea ce ne lipseste este siguranta afectiva si aceea stabilitate pe care ti-o da intimitatea pe toate planurile (afectiv, sexual, material, intelectual, ludic, spiritual), exact acele componente de baza intr-o relatie. Si de ce nu le avem? Pentru ca facem compromisuri, pentru ca ne indragostim de persoane nepotrivite si apoi speram ca se vor schimba, transformandu-se in ceea ce avem noi nevoie asa cum se intampla in povestile din copilarie. In viata reala insa, lucrurile nu stau asa, nimeni nu se schimba de dragul nostru, ci doar atunci cand si daca isi doreste acest lucru. Daca vrem sa umplem golul, atunci nu trebuie sa ramanem blocati in relatii cu persoane nepotrivite asteptand ca magia sa ne rezolve problema si sa ne faca fericiti, trebuie sa schimbam noi ceva, la noi sau la relatie!

Sa fim

Ne amintim sa fim buni si generosi in preajma sarbatorilor. De ce nu suntem asa tot timpul? De ce ne aducem aminte de altii doar de doua ori pe an? Simplu. Pentru ca, de fapt, asa suntem: grabiti, preocupati, inghititi de grijile marunte ale fiecarei zile. Si am uitat sa ne exprimam iubirea fata de cei de laga noi, consideram ca ei stiu asta si ca nu este nevoie sa le mai spunem. Dar nu, nu este asa! Cel de langa tine vrea sa auda de la tine ca-l iubesti, ca este important si ca prezenta lui conteaza pentru tine. Altfel se va instraina si el si isi va aduce aminte, ca si tine, de doua ori pe an, de sarbatori, ca oamenii de langa el conteaza! Pe tine ce te opreste sa faci sa fie sarbatoare in fiecare zi?!

Barbatul din viata ta

Barbatul din viata ta, cel pe care il iubesti si cu care vroiai sa-ti impart cat mai multi ani, te-a mintit. Nu stii daca a facut-o ca sa nu te faca sa suferi sau a facut-o ca sa se apere pe el. Si de fapt nici nu mai conteaza. Ceea ce ramane este minciuna in sine.
Cand barbatul pe care il iubesti te minte nu-ti ramane decat sa te retragi si sa-i doresti sa fie fericit fara tine! Nu poti continua sa stai langa un om care a strecurat intre tine si el ceva ce nu va apartine. Si daca pleci nu inseamna ca nu vei suferi, ca nu vei plange in tacere si nu vei avea momentele tale de amaraciune. Insa toate acestea vor trece si dupa ce iti vei consuma si ultima picatura de dragoste pentru el, vei gasi puterea sa mergi mai departe, sa cauti si sa gasesti o alta persoana care sa merite sa intre si sa ramana in viata ta.
Sa stai langa un barbat care te-a mintit? Nu se poate. Oricat de mult l-ai iubi sau tocmai de aceea nu mai poti ramane. El nu mai este barbatul de care te-ai indragostit. Acela a disparut odata cu minciuna. Cel care te facea sa simti fluturasi in stomac, a carui prezenta o cautai continuu, a carui voce doreai sa o auzi inainte de a adormi si pe care erai obisnuita sa-l vezi dimineata langa tine, acela nu mai este. Cel de acum, de langa tine, este o alta persoana, total diferita si pe care nu o mai vrei in viata ta. Caci odata zdruncinata increderea, totul incepe sa se surpe. Minciuna, asemeni apei, se insinueaza subtil si distruge tot ceea ce a fost construit in timp si cu dragoste. Si daca ramai, vei ajunge sa-l urasti si sa te urasti, iar amintirile iti vor fi umbrite de suspiciuni si neincredere.
Cel de langa care pleci nu stii cine este si nici nu vrei sa-l cunosti. Nu-i mai vrei imbratisarea, nu mai vrei sa te trezesti dimineata langa el, nu mai vrei sa adormi seara in bratele lui. Asa ca pleci si inchizi usa peste o parte din viata ta, iar amintirile vor pastra parfumul barbatului de care te-ai indragostit.

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți…..

Stăteam deunăzi și reflectam la sensul fericirii. Suntem programați de mici să căutăm fericirea din poveste. Ni se spune că prințul o salvează întotdeauna pe prințesă. Si undeva, într-un colțișor al sufletului, avem speranța că într-o zi va apărea prințul sau prințesa din poveste și ….. gata, am găsit fericirea și vom trăi fericiți până la adânci bătrâneți!

Ce nu ne spune nimeni este cum vom trăi. Toate poveștile se termină când, după multe peripeții și încercări, lupte cu balauri și vrăjitoare, prințul și prințesa ajung să fie împreună. Totul se termină cu bine, dar în acest punct. Nimeni nu continuă să prezinte încercările și luptele după ce prințul și prințesa ajung să fie împreună. Pentru că povestea reală continuă dincolo de cuvinte și de cărți. Încercările nu se termină și multe alte lupte de-abia din punctul acela de întâlnire încep. Iar noi, avem în minte doar acel ”și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Și bălălăim prin viață nefericiți, căutând prințul sau prințesa și gândind că fericirea noastră va deveni realitate în momentul în care il/ o vom găsi. Și cu atât mai mare este dezamăgirea când constatăm că viața este foarte departe de ceea ce am fost învățați să credem, că fericirea nu ți-o oferă cineva, ci ți-o construiești singur, că a fi cu cineva nu-ți oferă garanții pe viață, că balaurii și vrăjitoarele nu mor în momentul în care îți găsești prințul sau prințesa și că, în continuare, te lupți toți aceștia ca să îți aperi cetatea.

Fericirea nu este un dat sau o stare care odată atinsă rămâne imuabilă; ea se schimbă, se recucerește în fiecare zi, se trăiește conștient în vâltoarea de zi cu zi, se transformă si se reconfigurează continuu. Acel ”și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” este de fapt și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți construind și făcând în fiecare zi ceva pentru relație și pentru a fi fericiți.

Când ”NOI” nu mai există

Acel Noi cu care erai obișnuit a devenit Eu și Tu, două persoane care abia își mai vorbesc și chiar și atunci când o fac este doar pentru a-și aduce unul altuia acuze. Despărțirea a lăsat în urmă un trecut comun pe care nu ai cum să-l ștergi cu buretele: au fost ani petrecuți împreună, plini de vise și lucruri construite  de voi doi pentru voi, sunt poate și copii pe care amândoi îi iubiți și de care vă veți ocupa în continuare.

Este greu să lași toate acestea deoparte și să-ți continui viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.  Emoțiile sunt puternice, resentimentele față de fostul partener/a, fie ca vrei sau nu, sunt și ele prezente. Și, pe lângă asta, sunt și aspectele practice legate de administrarea casei (facturi, întreținere, cumpărături, reparații, gospodărie etc) cu care va trebui sa te descurci de acum încolo.

Totul poate fi copleșitor și sentimentul de panică se poate instala. La fel și furia pe care o simți față de partener/a este prezentă și nu știi ce să faci cu ea.  Sa-ți bagi capul în pământ ca struțul și să spui că nimic nu s-a întâmplat sau să te închizi în casă și să spui că nimic nu mai are rost, la fel ca și să dai vina pe celălalt  pentru tot, nu este soluția care să te ajute cu ceva. Caută și cere sprjinul familiei, al prietenilor apropiați, al colegilor.  Nu confunda cererea de ajutor cu slăbiciunea pentru că nu este; sunt momente în viață când ai nevoie de ajutor și trebuie să-l ceri. Și mai ai apoi și alternativa ajutorului pe care ți-l poate da un specialist: el te poate însoți în procesul acesta dificil de a face față unui divorț sau unei despărțiri, precum și să te ajute să înțelegi ce nu a funcționat și care au fost cauzele care au dus la acest deznodământ pentru a nu aduce tot balastul relației trecute în relația viitoare.

Oameni

Unii oameni intră în viața noastră și ne ating sufletul; pe aceștia îi purtăm în inima noastră chiar și atunci când ies din viața noastră. Altii întră și ies la fel de repede ca un tren accelerat ce trece printr-o gară; pe aceștia nici nu ni-i mai  aducem aminte. Iar alții se strecoară în viața noastră și ne intră cu bocancii în suflet; pe aceștia îi scoatem noi, e adevarat cu multă durere, din viață, inimă și amintiri.

Dacă ai acum în viața ta măcar o persoană din prima categorie bucura-te cât mai mult de ea și primește cu iubire ceea ce are sa-ți ofere. La rândul tău nu aștepta la nesfărșit acel forever mâine pentru a-i spune cat de importantă este – ziua de astăzi este cea care contează, ziua de ieri a trecut, iar cea de mâine nu a venit încă.

Relațiile bune ne mențin sănătoși și ne fac mai fericiți

Relațiile bune ne mențin sănătoși și ne fac mai fericiți, cel puṭin asta rezultă dintr-un studiu efectuat de Harvard University.

În ziua de astăzi, tot mai mulți oameni sunt angrenați într-o viață care le lasă foarte puțin timp liber. Pe locul întâi vine serviciul! Cel mai mult timp este petrecut la locul de muncă. Uneori, datorită caracterului muncii, nici când pleacă de la serviciu oamenii nu sunt total stăpâni pe timpul lor: ceva ce trebuie terminat într-un anumit interval de timp, urgențe, lucrări care apar în plus față de cele obișnuite etc. Astfel, problemele de la serviciu sunt aduse acasă și timpul liber devine din ce în ce mai puțin.

Apoi urmează obligațiile familiale, mai ales pentru femei care, pe langă job, trebuie să se ocupe și de copii, dacă există, sau de alte treburi casnice inevitabile. Din nou, timpul liber este pus în stand-by.

Veți spune, bine, dar există week-endul! Da, dar și acesta este uneori acaparat de serviciu sau de toate restanțele care s-au adunat în timpul săptămânii. Și iată că viața unui om se poate reduce la serviciu și casă, fără timp pentru el, sau și mai rău, atunci când există timp nu este petrecut într-un mod care să-i asigure o stare de bine. Mulți confundă nevoia de împlinire personală cu dorința de a avea (bani, haine, mașini, case) și scapă din vedere faptul că golul care îi mână către toate astea nu poate fi umplut niciodată în acest fel. Foarte puțini sunt cei care se opresc să stea de vorbă cu ei, să analizeze care sunt nevoile lor și nu dorințele care trebuie îndeplinite și care de foarte multe ori sunt dictate de o societate devenită foarte comercială. În goana pentru realizarea dorințelor, oamenii se pierd pe ei, pe cei dragi, uită să mai aibă relații de calitate cu ceilalți.

A fi înseamnă a trăi conștient, a-ți valorifica la maximum potențialul și resursele de care dispui, în scopul de a-ți fi bine așa cum ești tu cu adevărat. Pentru ca să-ți fie bine, trebuie să renunți la vanități, la ură, la invidie, la răzbunare și alte lucruri care te țin ancorat într-o stare de rău continuă. Dacă tu nu ești bine cu tine, cu cel care ești, atunci nu poți avea relații de calitate cu ceilalți. Ceva din nefericirea ta se va transmite în orice relație, nemulțumirea ta va fi o piedică în orice relație, îl va împovăra pe celălat și îl va face să vrea să iasă dintr-o relație care nu ese ok pentru el. Starea interioară a fiecăruia se transpune în relație sub forma interacțiunilor cu celălat și, astfel, determină o reacție la celălalt capăt de relație care, de cele mai multe ori, este exact opusul a ceea ce ne dorim. În consecință, îmbunătățirea unei relații începe cu dezvoltarea personală: fără ca fiecare să aibă o stare de bine și să fie în acord cu el însuși nu se pot clădi relații sănătoase care să reziste în timp.

Fiecare decide pentru el

De cate ori nu am auzit, sau chiar am spus-o si noi, “Daca ma iubesti ar trebui sa stii ce-mi place, ce-mi doresc etc”. Da, poate ca pe undeva asa si este. Pe de alta parte nimeni nu este responsabil de satisfacerea nevoilor noastre sau indeplinirea dorintelor noastre. A trecut vremea copilariei cand ne doream cate ceva si mama sau tata ne indeplineau dorinta. Si poate ca unii dintre noi nici macar atunci nu am avut parte de asta. Acum suntem adulti si trebuie sa avem singuri grija de noi. Si tocmai pentru ca suntem adulti, trebuie sa cerem atunci cand vrem ceva; sa cerem clar, fara sa ne ascundem in spatele unor scheme complicate si fara sa ne suparam daca nu primim ceea ce cerem. Poate ca celalalt nu poate sau chiar nu vrea sa ne dea ceea ce avem noi nevoie sau ne dorim. Si nu-l putem obliga in niciun fel sa faca asta. Decizia este a lui si ii apartine in intregime. La fel cum si noi putem decide ce facem cu raspunsul primit din partea celuilalt; decizia ne apartine: putem sa ne suparam, sa ignoram, sa nu mai cerem alta data, sa continuam sa cerem pana primim. Si la fel, putem alege cum ne vom comporta in continuare. Ceea trebuie sa avem tot timpul in minte este ca intr-o relatie intotdeauna sunt trei: eu, celalalt si relatia. Daca eu, la capatul meu de relatie fac ceva, asta influenteaza relatia si astfel voi determina o reactie la celalalt capat. Iar asta ne ajuta sa intelegem ca intotdeauna, in orice situatie, fiecare din noi poate face o alegere si odata facuta aceasta alegere trebuie sa ne-o si asumam. A pasa raspunderea la celalalt sau undeva in exterior, nu diminueaza cu nimic faptul ca noi am facut alegerea. Sa nu uitam ca noi suntem cei care luam decizia.