Arhive

„Cand ajungi sa nu mai ai incredere in cineva drumul este fara intoarcere!” mi-a spus o clienta care se lupta cu infidelitatea paretenerului sau. Si sunt de acord cu ea. Chiar daca il iubesti si anii petrecuti impreuna sunt multi si la fel de multe sunt si lucrurile cladite impreuna, din momentul in care indoiala se strecoara in relatie, lucrurile nu mai pot fi la fel. O stare de alerta se instaleaza si la fiecare bip al telefonului pentru un mesaj primit, primul gand care iti vine este „vorbeste cu ea? mi-a spus ca a terminat, ca intre ei nu mai este nimic, dar daca….”. Si indoiala, desi incerci sa o alungi ramane si sapa incet, dar sigur, temelia relatiei ( increderea si respectul de sine si fata de partener, fara de care relatia nu poate exista). Si te trezesti intr-o buna zi ca ai stat si ai tot amanat sa iei o decizie in ceea ce priveste relatia, ca timpul a trecut si nimic nu s-a modificat, ca indoiala este tot acolo si tu, draga mea, esti intr-o continua incercare de a mentine in picioare o relatie care, din pacate, nu mai are pe ce sa se sprijine.

A devenit un deziderat pentru majoritatea femeilor să arate bine: să aibă un trup de model, să fie îmbrăcate ca în reviste, să aibă tunsoarea sau culoarea care este la modă, să se machieze ”științific!”astfel încât atunci când te uiți la ele să nu le recunoști dacă le-ai cunoscut fără machiaj. Și asta pentru a fi sexi, dezirabile, plăcute de bărbați (oare chiar asta vor într-adevăr bărbații?!).
Dar câte dintre ele se simt cu adevărat sexi în initimitatea căminului lor, fără toate proptelele pe care li le oferă cosmeticele, hainele, tratamentele de slăbire etc? Câte sunt capabile să se uite dimineața în oglindă și să fie mulțumite de ceea ce văd?
Doamnelor și domnișoarelor nu vă mai străduiți să fiți cum vă inchipuiți că vor bărbații! Fiți autentice, aveți grijă de trupul vostru, insă cu măsură, aveți grijă de sufletul vostru pentru că vi se reflectă în ochi, fiți deschise și aveți încredere în voi pentru că sunteți minunate!

Intrebarea pe care mi-a pus-o o clienta “ Cine sufera mai mult, cel care pleaca sau cel care ramane?”Primul impuls este sa spui ca cel care ramane, dar…
suferinta este o experienta unica, nu o putem compara. Din afara relatiei esti tentat sa judeci, sa emiti verdicte, sa pui etichete. Gresit! Numai cei implicati stiu adevarul; de pe margine noi putem doar sa ne imaginam ceva prin prisma experientelor proprii. Este dureros cand o relatie se termina, pentru ca ea inseamna o parte din viata celor doi. Sa pastrezi resentimente, sa-l urasti pe celalalt, inseamna o alta parte din viata irosita. Pastreaza amintirile frumoase, multe, putine, cate sunt, si primeste cu incredere ceea ce-ti va scoate viata in cale in continuare!

Astazi este despre adevar si relatii! Oricat de mult ar incerca cineava sa ascunda adevarul, imbracandu-l in minciuni frumoase sau omitandu-l, mai devreme sau mai tarziu (dar oricum intr-un moment total nepotrivit) el va iesi la iveala, iar consecintele nu vor mai putea fi controlate.
Unii oameni sunt inzestrati cu intuitie si stiu imediat cand sunt mintiti de partener/a si totusi spera ca celalalt se va schimba, altii isi baga capul in nisip precum strutul pentru ca nu sunt pregatiti sa accepte, unii actioneaza prompt punand capat relatiei, altii traiesc in nefericire cu speranta ca ceva se va schimba. Tu din care categorie faci parte?

Timpul pentru o schimbare

Cautam fericirea si nu o gasim. Poate ca, nu cautam unde trebuie. Ne agatam de oameni si relatii, ne dorim lucruri materiale, ne indopam cu mancare si cu toate astea nu reusim sa umplem golul din interiorul nostru. Avem impresia ca daca o sa ne cumparam cutare sau cutare lucru, vom fi cu adevarat fericiti. Si ce dezamagire simtim cand, odata achizitionat acel ceva dupa are am tanjit atat, ne aduce doar o satisfactie de moment. De fapt, ceea ce ne lipseste este siguranta afectiva si aceea stabilitate pe care ti-o da intimitatea pe toate planurile (afectiv, sexual, material, intelectual, ludic, spiritual), exact acele componente de baza intr-o relatie. Si de ce nu le avem? Pentru ca facem compromisuri, pentru ca ne indragostim de persoane nepotrivite si apoi speram ca se vor schimba, transformandu-se in ceea ce avem noi nevoie asa cum se intampla in povestile din copilarie. In viata reala insa, lucrurile nu stau asa, nimeni nu se schimba de dragul nostru, ci doar atunci cand si daca isi doreste acest lucru. Daca vrem sa umplem golul, atunci nu trebuie sa ramanem blocati in relatii cu persoane nepotrivite asteptand ca magia sa ne rezolve problema si sa ne faca fericiti, trebuie sa schimbam noi ceva, la noi sau la relatie!

Barbatul din viata ta

Barbatul din viata ta, cel pe care il iubesti si cu care vroiai sa-ti impart cat mai multi ani, te-a mintit. Nu stii daca a facut-o ca sa nu te faca sa suferi sau a facut-o ca sa se apere pe el. Si de fapt nici nu mai conteaza. Ceea ce ramane este minciuna in sine.
Cand barbatul pe care il iubesti te minte nu-ti ramane decat sa te retragi si sa-i doresti sa fie fericit fara tine! Nu poti continua sa stai langa un om care a strecurat intre tine si el ceva ce nu va apartine. Si daca pleci nu inseamna ca nu vei suferi, ca nu vei plange in tacere si nu vei avea momentele tale de amaraciune. Insa toate acestea vor trece si dupa ce iti vei consuma si ultima picatura de dragoste pentru el, vei gasi puterea sa mergi mai departe, sa cauti si sa gasesti o alta persoana care sa merite sa intre si sa ramana in viata ta.
Sa stai langa un barbat care te-a mintit? Nu se poate. Oricat de mult l-ai iubi sau tocmai de aceea nu mai poti ramane. El nu mai este barbatul de care te-ai indragostit. Acela a disparut odata cu minciuna. Cel care te facea sa simti fluturasi in stomac, a carui prezenta o cautai continuu, a carui voce doreai sa o auzi inainte de a adormi si pe care erai obisnuita sa-l vezi dimineata langa tine, acela nu mai este. Cel de acum, de langa tine, este o alta persoana, total diferita si pe care nu o mai vrei in viata ta. Caci odata zdruncinata increderea, totul incepe sa se surpe. Minciuna, asemeni apei, se insinueaza subtil si distruge tot ceea ce a fost construit in timp si cu dragoste. Si daca ramai, vei ajunge sa-l urasti si sa te urasti, iar amintirile iti vor fi umbrite de suspiciuni si neincredere.
Cel de langa care pleci nu stii cine este si nici nu vrei sa-l cunosti. Nu-i mai vrei imbratisarea, nu mai vrei sa te trezesti dimineata langa el, nu mai vrei sa adormi seara in bratele lui. Asa ca pleci si inchizi usa peste o parte din viata ta, iar amintirile vor pastra parfumul barbatului de care te-ai indragostit.

Criza vârstei de mijloc

Tot auzim vorbindu-se de criza vârstei de mijloc și asta cu referire îndeosebi la bărbați. Ce se ascunde de fapt sub această criză?
Căsătoria pune bazele întemeierii unei familii (chiar dacă în ziua de azi familia se poate constitui și fără oficializarea unei legături prin căsătorie – dar acesta este un alt subiect pe care îl voi aborda altădată). După căsătorie cei doi parteneri își stabilesc prioritățile personale și comune: să-și ia o casă, să-și cumpere mașini, să-și facă o carieră în profesie, să aibă copii, să călătorească etc. Anii trec și toate lucrurile din listă se bifează unul cîte unul. Amândoi sunt concentrați pe viața de zi cu zi, asaltați de tot felul de sarcini personale și profesionale astfel încât relația de cuplu nu mai este o prioritate; ea devine subînțeleasă, pusă în stand-by și pe măsură ce trec anii devine parcă mai greu de reînnodat firul din momentul unde a rămas suspendat. Se nasc copiii, intervin alte probleme cu care cei doi parteneri nu s-au mai confruntat si relația lor este pusă la o noua încercare: armonizarea calității de părinte cu aceea de partener de cuplu. Greutățile sunt mari, mai ales pentru acele cupluri care nu au un ajutor din partea familiei de origine în cresterea copiilor. Apar mici frecușuri care scot acum la iveală frustrări mai vechi. Peste toate acestea se adaugă provocările profesionale și uneori greutățile din familiile celor doi: un părinte bolnav sau în vîrstă, probleme cu banii ale părinților, un frate sau o soră șomer/ă etc. Cei doi se descurcă și reușesc să înoate printre toate aceste probleme, dar urmele lăsate în cuplu sunt din ce în ce mai vizibile: apar conflicte pe tema părinților ți familiei celuilalt, pe tema cine ce face în casă, cine/cât timp se ocupă de copii, unuia i se pare că celălalt are mai mult timp pentru el neglijând obligatțiile familiale si tot așa. Relația de cuplu?! Este pusă în cui și rămâne acolo prăfuindu-se continuu cu trecerea timpului. Iar timpul trece, nu stă pe loc, copiii cresc, iar cuplul s-a transformat de fapt într-un parteneriat: doi oameni care au un trecut comun și atât. Atracția a dispărut demult, intimitatea nu mai este nici ea prezentă și ceea ce îi ține împreuna este obișnuința. Vârsta nu este nici ea un aliat pentru cuplu. La aproape 50 de ani, cei doi parteneri se trezesc că a cam trecut viața pe lângă ei, simt că le lipseste ceva, acel zvâc care te face să fii viu, să te bucuri de fiecare zi. Unii se hotărăsc să-și urmeze visele din tinerețe, oricare ar fi acelea. In categoria asta intră mai ales femeile care descoperă acum că au timp pentru ele și pot face acele lucruri pe care vroiau demult să le facă: să picteze, să scrie, să facă cursuri de design, să citească, să asculte muzică, să iasă cu prietenele, să meargă la wokshop-uri, conferinte etc. Dacă cuplul nu se reinventează, cum se zice adeseori, și cei doi parteneri nu-și găsesc pasiuni comune, atunci este foate greu să se evite criza. Barbații, in general mai pragmatici decât femeile, sunt mai puțin atrași de ideea de a-și urma hobby-urile puse de atâția ani în stand-by. Si apoi perspectiva nepoților care bat la ușă îi sperie și le activează frica de propria finitudine. Și ca să-și înfângă aceste frici se avântă în căutarea unei alte partenere care să-i valideze ca barbați și care să-i facă să se simtă vii. Unii trăiesc acum pasiunea vieții lor divortează și se aruncă într-un nou mariaj, alții, nu renunță la ceea ce au, dar în paralel au altă relație care le stârnește pasiunea și astfel se simt împliniți.
Oricum ar fi, din păcate,  puține sunt cuplurile care să se redescopere, să reia procesul de construcție a legăturii emoționale și sexuale care i-a adus cândva împreună.