Arhivă | iunie 2014

Cum îi afectează pe copii divorţul părinţilor?

 

divort-copil-parinti-divortati

În zilele noastre, divorţul a deveni ceva obişnuit. Şi pentru că este un fapt că în ultimele decenii tot mai multe cupluri ajung la divorţ, chiar dacă au copii, mai multe studii au fost întreprinse pentru a vedea în ce măsură divorţul părinţilor îi afectează pe copii.

Tot mai puţini sunt cei care încearcă să salveze căsnicia cu orice preţ. La cele mai mici disfuncţionalităţi, partenerii decid să se despartă. Dacă acest lucru se produce înainte de a se ajunge la conflicte majore care să afecteze profund viaţa întregii familii, atunci divorţul, chiar dacă lasă urme asupra copiilor, este mai de dorit decât convieţuirea într-un mediu toxic, suprasaturat de certuri, reproşuri şi frustrări.

S-a demonstrat că dacă divorţul se produce în faza când cei doi soţi încă mai pot comunica, influenţa asupra copiilor nu este atât de negativă şi aceştia se adaptează mai bine la noile condiţii de viaţă. Mult mai nociv este pentru copii să trăiască, zi de zi, într-o atmosferă apăsătoare, în care părinţii se ceartă tot timpul şi se acuză reciproc şi unde, nu de puţine ori, copii sunt folosiţi ca arme de către un părinte pentru a-l pedepsi pe celălalt.

Lucrând cu copii care au trecut prin divorţul părinţilor am remarcat că cel mai adesea lucrul de care aceştia se plâng şi-i deranjează cel mai tare este timpul petrecut cu părintele care pleacă. Faptul că trebuie să-şi drămuiască timpul cu părintele care nu stă cu ei, că îl văd doar din când în când, că uneori aceste întrevederi sunt umbrite de intervenţia celuilalt părinte, este lucrul care îi deranjează şi-i îndurerează pe care majoritatea copiilor cu părinţi divorţaţi. Ca şi băieţelul din imagine, ei şi-ar dori să poată petrece timp egal cu ambii părinţi!

Trebuie să treacă mult timp, uneori ani, până când copiii admit că părinţii lor nu vor mai fi niciodată împreună şi că de acum încolo, ei, copiii, vor trebui să-şi împartă la doi timpul pe care îl petrec cu părinţii lor.

Autor: psih. Florentina Negrescu

sursa foto: lib.edu

 

 

Reclame

4 greșeli pe care părinții le fac după divorț

10440968_239273586270844_6313411853832034892_n

Imediat după divorț, cei doi soți se pot simți amenințați, vulnerabili și viața le poate părea fără sens. Furia pe care o resimte mai ales cel care este părăsit se poate îndrepta acum, fără intenție evident, către alți membri ai familiei care au legături cu celălalt partner. De aceea, este bine de știut ce să nu faceți dacă ați divorțat și aveți copii.
1. Nu va transformați copiii în mesager pentru a transmite fostului/fostei, mesaje pe care altfel nu i le puteți transmite. Cel mai eficient mod ar fi sa-i scrieți un e-mail sau să-i dați un telefon și să discutați problema direct și nu prin intermediul copiilor care astfel se simt expuși și manipulați.
2. Nu cădeți în capcana de a le povesti copiilor cu lux de amanunte ”tradarea” partenerului. Nu uitați ca celălalt este și rămâne părintele copilului chiar daca nu mai este soțul vostru, iar copilul se va simți prins la mijloc în această situație. Nu-l transformați în confident pentru că acest lucru este mai mult decât poate el să ducă.
3. Nu le interziceți copiilor să se întâlnească cu celalalt părinte. Și nici nu-l chestionați despre viața personală a acestuia. Când se întoarce după un week-end petrecut cu părintele care nu stă cu el, puneți-i intrebări legate despre activitatea și interacțiunea lui cu celălalt părinte și nu despre cine mai era de față, despre actuala prietenă a fostului soț, despre cum arată aceasta, ce face, ce spune. Copilul se va simți amenințat și îi veți creea o stare de stres pentru că nu va ști cum să vă spună astfel încât să nu vă supărați.
4. Când copilul face ceva greșit nu faceți afirmații de genul ”ești exact ca tatăl tău/ mama ta!” pentru că îi induceți ideea că el este rău și că ceva nu este în regulă cu el. Explicați-i ce a greșit și care este comportamentul pe care îl așteptați de la el fără să faceți referiri la celălalt părinte.
Astfel, învățați să le fiți alături copiilor, să le răspundeți la întrebări atunci când au, să nu le interziceți accesul la celălalt părinte și să vă păstrați neutralitatea față de acesta în discuțiile pe care le aveti cu copiii!