Arhivă | aprilie 2012

DEPENDENTA IN RELATIILE DE CUPLU

Asa cum exista dependenta de o substanta (droguri, alcool, tigari) asa exista si dependenta de o persoana si o vom numi aici generic dragostea dependenta. Tot la capitolul dependenta intra. Si chiar daca ne spunem ca avem nevoie de dragoste ca sa fim fericiti este doar un fel de ne amagi si a nu recunoaste ca suntem dependenti de partenerul nostru si de iubirea pe care el ne-o ofera. Iar asta are de-a face cu nevoile noastre de afectiune, dragoste, apreciere, recunoastere, valorizare din copilarie care nu ne-au fost satisfacute si pe care incercam sa ni le satisfacem ca adulti in relatia de cuplu, cerand toate astea de la partenerii nostri. Iar atunci cand nu primim ceea ce avem nevoie, ne simtim nefericiti, devalorizati, intr-un cuvant ne simtim nefericiti.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste dependenta ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele. O alta definitie priveste dependenta ca fiind o situatie de subjugare a unui individ fata de administrarea unei substante, intreruperea acesteia din urma antrenand o stare de rau psihic, chiar si fizic, care determina subiectul sa isi continue consumul. In cartea Love and adiction, S. Peele and A. Brodski definesc dependenta ca fiind „ o stare instabila, marcata de compulsia de a nega ceea ce esti sau ai fost, in favoarea unei experiente noi si extatice”. Multi cercetatori au demonstrat ca starea de euforie extatica produsa de dragoste si sex este similara cu cea produsa de adictia de droguri si ca putem deveni fizic dependenti de dragoste, aceasta fiind o activitate care poseda cele trei calitati – excitatie, satietate si fantasmare – ce provoaca dependenta.
O caracteristica comuna tuturor dependentelor, fie ele de substante sau de o persoana, este senzatia de a te simti pierdut fara obiectul dependentei, de a simti ca fara el incetezi sa mai existi, ca nu poti trai fara el. De aceea, atunci cand un dependent iese dintr-o relatie de dragoste dependenta, el experimenteaza o paleta larga de stari de disconfort fizic si psihic, mergand de la lipsa poftei de mancare, insomnia, plans, lipsa concentrarii, irascibilitate crescuta pana la sentimentul ca totul s-a sfarsit si ca viata pentru el nu mai are sens.
Ne intrebam desigur, cum de este posibil ca doua persoane inteligente, constiente de faptul ca sunt angrenate intr-o relatie toxica pentru ele, continua sa ramana in relatie in ciuda tuturor evidentelor ca relatia ar trebui sa inceteze si ca-si fac rau una alteia? Raspunsul il gasim daca incercam sa intelegem ce este si cum se manifesta dragostea dependenta.
Dragostea dependenta este alimentata de credintele noastre, asa cum le-am invatat/ mostenit din familie, scoala, societate si care nu intotdeauna sunt bune. Exemple de astfel de credinte care ne afecteaza negativ relatiile :
• a iubi presupune sacrificii
• a iesi dintr-o relatie de cuplu/ casatorie echivaleaza cu un esec personal, deci inseamna ca esti un ratat/a
• securitatea materiala conteaza si nu dragostea
• nu sunt destul de atragatoar/e
• nu se va mai uita nimeni la mine

Trebuie insa mentionat ca aceste credinte nu sunt in esenta total negative, ci devin asa cand sunt aplicate fara discernamant. Sa luam prima dintre credinte ‘ a iubi presupune sacrificii’. Daca o luam ad literam si consideram ca este negativa intotdeauna, asta ar insemna ca de fapt a iubi nu presupune niciun fel de sacrificiu, ceea ce este la fel de gresit. De exemplu, daca unul din partenerii de cuplu se muta in alt oras pentru a fi impreuna cu partenerul sau, pentru el inseamna un sacrificiu, dar care in esenta nu este neaparat un lucru rau, nici pentru el, nici pentru relatie. El cantarit bine inainte de a lua hotararea si actioneaza in consecinta.
In opozitie cu relatiile de dragoste sanatoase, care trec de la euforia de debut la cunosterea si acceptarea partenerului ca fiinta separata, asa cum este el, cu calitati si defecte, cele dependente nu accepta realitatea si se refugiaza in magia inceputului, negand orice percepere reala a partenerului si experimentand din cauza aceasta o crestere a fricii de a fi abandonat sau respins.
Dragostea dependenta se regaseste in preocuparea obsesiva de a mentine un contact permanent cu obiectul dependentei. Abilitatea de a avea incredere in celalalt este absenta intr-o relatie adictiva. In astfel de relatii adesea este prezenta anxietatea insotita si de gelozie si temeri ce deriva din frica de a fi parasit. O seara sau vacanta placuta sunt repede uitate sub imperiul fricii dependentului ca va fi abandonat de partener; astfel ca nesfarsite e-mailuri, telefoane si sms-uri vor fi trimise de cel dependent pentru a se asigura ca partenerul il mai iubeste. Partenerul dependent are nevoie de celalalt pentru a se simti intreg si in siguranta. Avem de-a face cu o relatie de simbioza toxica si uneori, cand anxietatea partenerului dependent creste el poate deveni chiar violent verbal sau fizic. Daca partenerul este o persoana mai slaba si nu reuseste sa iasa din relatie, comportamentul sau submisiv nu face altceva decat sa intretina dependenta si avem aici de fapt o co-dependenta a partenerului. Co-dependenta in acest caz inseamna ca pentru partenerul co-dependent, relatia este mai importanta decat el, iar nevoile lui devin secundare si nesemnificative in raport cu cele ale partenerului. Vorbim aici de un paradox des intalnit in astfel de relatii de dragoste dependente, cand partenerul abuzat nu iese din relatie si cand cei doi parteneri simt puternic nevoia unul de celalalt cu toate ca se ‚distrug’ reciproc. In astfel de relatii, dragostea dependenta se asociaza astfel cu stima de sine scazuta.
Si nu in ultimul rand este important de subliniat ca intr-o relatie de dragoste dependenta avem de a face cu nevoia celui dependent de a-si pastra partenerul si relatia cu orice chip si nicidecum de a impartasi cu celalalt o relatie de iubire. Ceea ce diferentiaza dragostea dependenta de dragostea matura si sanatoasa sunt urmatoarele trei caracteristici ale dragostei dependente: caracterul obsesional, sentimentul ca nu poate fi controlata si continuarea relatiei in ciuda efectelor negative, atat fizice, cat si psihice. La asta se mai poate adauga inca un element specific, respectiv toleranta , adica cresterea progresiva a nevoii de obiectul adictiei pentru obtinerea acelusi efect. Relatiile de dragoste dependenta sunt dureroase, provoaca traume si suferinte si afecteaza in aceeasi masura atat femeile cat si barbatii. Cele mai frecvente plangeri pe care le auzim sunt cele de genul:”la inceput am avut impresia ca am gasit persoana potrivita, mi se parea ca sunt in al noulea cer. Pe urma, s-a schimbat si am sfarsit prin a ma trezi in iad”. La inceput relatiile incep minunat, doar ca pe parcurs, pe masura ce relatia avanseaza, in loc sa se maturizeze si sa treaca intr-un stadiu superior, unul din parteneri se blocheaza in stadiul de simbioza si faptul ca celalalt evolueaza este perceput ca o schimbare tragica si iremediabila. Relatiile de dragoste dependenta par la inceput a fi remediul pentru a scapa de sentimentele negative de abandon, furie, insecuritate, disperare, stima de sine scazuta, teama pe care le are partenerul dependent. Insa acest efect nu dureaza in timp. Orice relatie parcurge mai multe stadii si primul stadiu este cel de simbioza, stadiul de acumulare a compententelor pentru independenta, stadiul de independenta si stadiul de interdependenta sau maturizare. Primul stadiu, cel de simbioza sau fuzional este cel in care cei doi parteneri sunt in faza de indragostire, in care Eu sunt TU si Tu esti Eu, de totala contopire si se aseamana cu prima relatie din viata unei persoane, respectiv relatia mama – copil, relatie in care cei doi sunt un tot, copilul nediferientindu-se de mama sa. Este un stadiu firesc in orice relatie de cuplu atat timp cat cei doi parteneri evolueaza si relatia trece in stadiul urmator. Se intampla insa, ca unul dintre parteneri sa nu evolueze si sa ramana in acest stadiu, lucru ce conduce la blocarea relatiei si la aparitia crizei in relatie. Partenerul blocat simte ca nu se poate descurca singur, este dependent de celalat, se agata de partener si de relatie blocand dezvolatarea si trecerea la stadiul urmator. De aceea multe cupluri se despart in aceasta faza.
Poate ca unii dintre voi sunteti sau ati fost in situatia oarecum paradoxala ca desi relatia voastra nu mai merge si cu toate ca partenerul se poarta distant, rece si va ignora, nu puteti sa-l parasiti pentru ca, desigur, cine o sa se mai uite la voi, ca poate partenerul o sa se schimbe vazand cat suferiti si o sa devina cum era la inceput, ca poate nici voi nu faceti indeajuns pentru el si ca daca v-ati stradui mai mult cu siguranta si el s-ar schimba. Si caruselul acesta innebunitor de argumente pentru care ar trebui sa iesiti din relatie si contra-argumente sa ramaneti, va face sa va pierdeti mintile si poate continua luni, ani sau viata intreaga. Motivele pe care le gasiti de fiecare data cand va ganditi sa iesiti din relatie sunt dintre cele mai ingenioase si in asa fel construite ca sa va linisteasca si sa va tina legati intr-o relatie adictiva. Pentru ca de fapt, nu persoana va tine in relatie ci voi alegeti sa ramaneti intr-o relatie toxica. Si asa va tot invartiti in cerc. Povestea relatiei dintre Olivia si Tudor este un bun exemplu in acest sens. Ei sunt impreuna de mai bine de doi ani. Olivia, inainte de a-l cunoaste pe Tudor, era o persoana sigura pe ea cu o personalitate echilibrata si multumita de viata ei. A terminat medicina si si-a inceput rezidentiatul in Bucuresti, la unul din spitalele pentru copii. In primul an de rezidentiat l-a cunoscut pe Tudor la ziua uneia din colegele de la spital. Tudor este cu 10 ani mai mare ca ea, divortat de trei ani, fara copii, inginer si lucreaza la o companie de IT. Olivia l-a placut din prima clipa, ceea ce a atras-o in mod special fiind firea lui vesela si deschisa : era sufletul petrecerii cum se spune, povestind cu umor diverse istorioare si fiind intotdeauna pe faza, indiferent care era subiectul discutiei. Pe masura ce relatia lor a avansat tocmai aceasta usurinta de comunicare a lui Tudor a devenit piedica in relatia lor. Avea multe cunostinte, mai ales femei, vorbea cu ele la orice ora, fie la telefon, fie pe messanger si de multe ori uita sa o sune pe Olivia cand intarzia seara. Cand Olivia il intreba de ce a intarziat, ii raspundea ca a avut de lucru la birou sau a avut o intanire cu un client important si nu a gasit momentul potrivit sa o anunte. Nu o suna peste zi sa o intrebe ce face si nici cand ajungea acasa nu se arata interesat sa discute cu ea despre cum a decurs ziua lui la birou, la fel cum nu-l interesa nici daca ea incerca sa-i povesteasca cate ceva din ceea ce se petrecea la spital. Olivia incerca din rasputeri sa faca relatia sa mearga, desi simtea ca Tudor se indeparta de ea cu fiecare zi care trecea. Toata atentia pe care el i-o acordase la inceput, in eprioada de cucerire, se risipise, iar ceea ce ramasese era doar incapatanarea Oliviei ca lucrurile vor reveni la normal. Provenind dintr-o familie disfunctionala, Olivia o vazuse pe mama ei ani de-a randul descurcandu-se singura cu doi copii, fara niciun ajutor din partea tatalui ei care era alcoolic si care atunci cand se nimerea sa fie acasa nu numai ca nu era de niciun ajutor, dar devenea uneori si violent. Si cu toate astea mama ei indurase acest calvar pentru copii, cum spunea ea, ca sa nu creasca fara tata. Olivia, la randul ei, repeta in mod inconstient modelul mamei, indura lipsa de atentie din partea lui Tudor gandindu-se ca de fapt ea este norocoasa : Tudor aduce bani in casa, nu bea, nu o bate. Unde mai gaseste ea un barbat ca el ? Si pe urma, ea nici nu este asa de frumoasa, si nici tanara nu mai este, asa ca daca il paraseste ce se va face singura ? Va ajunge ca Ioana, colega ei divortata de 4 ani si care nu reuseste sa-si gaseasca pe nimeni. Astfel de argumente, daca se suprapun si pe o istorie de viata ca a Oliviei, au o mare forta si cu greu pot fi combatute. Oliviei i-au trebuit mai multe luni de terapie ca sa inteleaga ca ceea ce o facea sa ramana in relatie era frica ei de a fi ea insasi, de a-si asuma responsabilitatea pentru viata ei si ca de-abia din momentul cand va renunta la relatia toxica va fi cu adevarat libera si va putea incepe sa caute un partener care sa fie compatibil cu ea si cu care sa poata construi o relatie sanatoasa. Au fost necesare opt luni, timp in care s-a descoperit pe sine, si-a dat seama care sunt nevoile ei si ca ele sunt la fel de importante ca cele ale partenerului ei, si ca trebuie sa aiba grija intai de ea, pentru a se putea ocupa apoi de partener si de relatie.
Evident, ca pentru doi parteneri angrenati intr-o relatie de dragoste dependenta a parasi sau schimba relatia toxica poate parea echivalent cu urcarea Everestului. Dar cu perseverenta si rabdare lucrurile se pot schimba daca cei doi parteneri isi doresc cu adevarat. De multe ori, cuplurile ajung la terapie atunci cand relatia nu mai merge sau cand unul dintre parteneri a luat deja decizia de a iesi din cuplu. Indiferent de ceea ce hotarasc sa faca mai departe, sa ramana sau nu un cuplu, important este sa invete ca o relatie inseamna DOI, si ca fiecare sa-si accepte fiecare partea sa de responsabilitate in relatie. Daca sunt deschisi sa inteleaga ca relatia lor este o co-creatie, ca amandoi au construit-o si ca numai amandoi o pot schimba, ca fiecare are partea lui de responsabilitate, atunci pot impreuna sa invete ce schimbari sa faca pentru ca relatia lor se transforme si dintr-una de dependenta sa evolueze spre una matura si sanatoasa,. Intotdeauna vor exista greutati si suferinte, pentru ca nicio schimbare nu este usoara. Dar ceea ce conteaza in final este starea de bine precum si statutul de persoana distincta in relatie pe care fiecare dintre parteneri le va dobandi. In acel moment, cand aceste deziderate vor fi atinse, vom putea vorbi despre relatie ca fiind una echilibrata, bazata pe dragoste matura si respect reciproc.

Bibliografie:
Beattie, M. (1991) – Vaincre la codependence. Pocket.Paris
Heller, R. & Levinas, A. (2010) – Attached – Identiffy your attachment style and find your perfect match.Penguin US
Nuta, A. (2010) – Relatia de cuplu. Editura SPER
Schaffer, B.(2006) – Dragoste sau dependenta. Editura Trei

Reclame