A TRAI CU SAU FARA RESENTIMENTE?

In practica terapeutica intalnim, nu arareori,clienti care au suferit abuzuri emotionale, verbale sau fizice, din partea parintilor, in copilarie sau adolescenta. Si care continua sa traiasca cu resentimente si cu dorinta de a-i face pe parinti sa recunoasca ca au gresit si sa-si ceara iertare.
Aceste resentimente le otravesc viata si constituie un factor de stres major ce poate duce, de multe ori, la depresie. Si se stie ca stresul si depresia pot conduce la diverse somatizari care le altereaza starea de sanatate.
Ei se simt victime si sunt convinsi ca daca isi vor convinge parintii sa recunosca ca au gresit fata de ei, se vor simti mai bine. Dar asta este doar o falsa impresie pentru ca de fapt lucrurile s-au intamplat demult si faptul ca cineva recunoaste ca a gresit nu ii va face sa se simta mai bine. De aceea, este important pentru acesti clienti sa inteleaga faptul ca acesti parinti abuzatori rareori recunosc ca au gresit. Acesti parinti considera ca ceea ce au facut a fost corect si nu au niciun sentiment de vinovatie; in consecinta nu pot fi determinati sa-si ceara scuze.
Rezulta asadar, ca acesti clienti isi irosesc resurse importante de timp si energie cu resentimente in loc sa invete sa ierte ca sa poata lasa in urma trecutul. Procesul de consiliere si terapie trebuie sa se axeze asadar pe intelegerea celor petrecute in copilarie, intrarea in contact cu sentimentele copilului de atunci si aducerea in prezent a acestor evenimente si sentimente pentru a le putea restructura folosindu-se resursele de care dispune acum adultul. De aceea este important pentru clienti sa lase de-o parte resentimentele si sa se concentreze pe a practica iertarea mai curand ca un mod de gandire decat ca iertare a cuiva care nici macar nu recunoaste ca a facut ceva rau. In sens terapeutic, iertarea devine astfel un element ce-i poate ajuta pe clienti sa-si clarifice evenimentele traumatice din trecut si sa-si regaseasca starea de bine.
Este adevarat, ca a lasa de-o parte resentimentele, este un proces lung si nu tocmai usor. Insa, dand la o parte resentimentele se obtine, de fapt, si o eliberare de trecut si nefericire. Iertarea devine un vehicul prin care clientul invata sa mearga mai departe si nu sa ramana cantonat in evenimente petrecute cu mult timp in urma, avand de a face si cu dobandirea si cresterea autonomiei personale a clientului.
In timpul procesului terapeutic, ca elemente ajutatoare, se pot practica exercitii de relaxare, respiratie si meditatie avand drept scop reducerea tensiunii acumulate si a stresului determinat de resentimente. Un exemplu de astfel de exercitiu de reducere a stresului provocat de resentimente este urmatorul:
Se cere clientului sa se aseze comfortabil si sa inchida ochi. Apoi i se cere sa-si inchipuie toate aceste resentimente si traume ce au provocat resentimentele ca fiind niste dureri fizice. Apoi, sa-si imagineze ca aceste dureri curg si se localizeza intr-o parte a corpului. Cei mai multi clienti localizeaza aceste dureri in zona gatului sau a spatelui. Dupa aceasta sa-si imagineze ca toate acestea se scurg intr-un balon. Apoi sa-si imagineze ca acest balon se desprinde de corpul lui. Ultimul pas al exercitiului este sa lase balonul sa paraseasca corpul si sa vizualizeze cum se ridica in aer si zboara spre cer ducand cu el toate resentimentele. Dupa efectuarea acestui exercitiu, clientii raporteaza, de obocei, o senzatie de bine si de usurare, ca si cum ar fi scapat de o greutate.

Publicitate