Cărțile și viața

Unele cărți lasă urme în viața ta. În ele te regăsești atât de bine printre cuvintele pe care le citești încât uiți că de fapt nu e despre tine. Altele te înghesuie într-un colț, cu spatele la perete și îți trântesc în fața o oglindă și oricât te-ai feri nu ai cum sa te sustragi, trebuie sa te uiți la tine. Altele scot la iveală temer, îndoieli, întrebări la care ți-a fost frică să răspunzi. Sunt cărți care îți spun ceva despre tine, unele mai mult decât altele. O carte îți poate oferi, uneori, răspunsul la o întrebare și poate naște ea însăși întrebări pe care nu ai avut timp sau curaj să ți le pui. Citesc acum o astfel de carte și răspunsurile pe care mi le dă nasc întrebări ale căror răspunsuri le bănuiam încă de ceva vreme, dar nu am avut niciodată curajul de a le recunoaște. Este o minunată invitație la a privi viața dintr-o altă perspectivă și de hotărâ ce faci de acum încolo!

Publicitate

Jocul asteptarilor

A avea așteptarea ca cineva să facă ceva ce tu vrei= a nu avea controlCand astepti ceva de la cineva nu ai niciun control ca vei obtine ceea ce vrei. Si atunci, cel mai simplu mod de a te feri de dezamagiri este sa nu ai asteptari. Daca vei obtine, te vei bucura oricum, daca nu vei obtine ceea ce vrei nu te va afecta prea mult pentru ca pricum nu te asteptai sa primesti. Aceasta a doua ipostaza este insa falsa pentru ca nu poti sa nu ai asteptari. Ca nu vrei sa le recunosti pentru ca asta ar insemna sa te simti slab si vulnerabil este altceva.

Viață

Spre deosebire de lumea de afară care parcă s-a oprit, lumea din interior este foarte activă, populată acum cu frici și multă incertitudine. O mulțime de întrebări ne macină în perioada asta și răspunsurile, din păcate, nu sunt certitudini. Și atunci ce e de făcut? Putem alege să vedem certitudinile din viața noastră, din momentul acesta: faptul că suntem sănătoși și la fel sunt și cei dragi nouă, că avem frigiderul plin și un loc unde să stăm în siguranță, că avem o familie și prieteni și că indiferent cât de izolați în casă suntem există oameni în viața noastră cărora le pasă și se gândesc la noi. Și dacă îmi spuneți că asta nu e mare lucru înseamnă că nu ați înțeles că viața, chiar și atunci când nu e roz, merită trăită și că tocmai lucrurile acestea sunt cele care contează. Altfel de ce v-ar fi frică că mâine ar putea să nu mai existe?!20191204_164219

Iti multumesc!

La încheierea procesului terapeutic o clientă mi-a spus: ”Acum am încetat să aștept! Să crească copilul, să ajung în poziția x, să mă realizez profesional, să termin de aranjat casa de la țară, să, să, să! Intotdeauna intervenea ceva care trebuia făcut, terminat, bifat și pentru mine nu mai rămânea timp. Eu mă puneam pe mine la coada listei, ca și cum n-aș fi contat, ca și cum toți ceilalți erau importanți, iar eu nu, ca și cum aș fi avut tot timpul din lume și atunci eu puteam să aștept. Da, de fapt asta e, am fost obișnuită să nu mă iau în seamă, să conteze mai mult ce cred și vor ceilalți decât ce vreau eu. Așa mi s-a spus tot timpul: ”Întâi trebuie să faci cutare sau cutare lucru și pe urmă poți să faci ce vrei!”, numai că niciodată nu rămânea timp să fac și ce vroiam eu, întotdeuna era altceva mai important care trebuia făcut atunci. Și eu făceam trăind cu speranța că într-o zi voi avea timp și pentru mine. Numai că acest proces de amânare continuă a nevoilor și dorințelor mele a dus la acumularea de frustrări, la adâncirea sentimentului că nu merit, că nu sunt importantă. Am trăit în umbra lui Trebuie toată viața până când am realizat, cu ajutorul terapiei, că dacă nu încep să fac ceva pentru mine o să mă trezesc peste niște ani plină de frustrări și resentimente și cu profețiile din copilărie împlinite ”NU esti bună de nimic, nu faci nimic ca lumea, îți stă gândul numai la distracție în loc să pui mâna sa ne ajuți!” Acum știu că nu mai sunt copilul neajutorat de atunci, știu că pot să fac multe și mai ales am învățat că pot și trebuie, da trebuie, să fac ceva și pentru mine! Impreună cu tine am învățat cine sunt și să mă respect și pe mine la fel de mult ca pe ceilalți! Și pentru asta îți mulțumesc!”
Si eu îți mulțumesc că m-ai ales să te însoțesc pe acest drum!

Da-ti voie sa fii vulnerabila, da-ti voie sa spui nu, da-ti voie sa ceri ajutorul cand nu stii sau nu poti ceva – asta inseamna sa te iubesti pe tine!

I always thought that the life can’t be changed and you have to deal with whatever is going to appear in your way. Now I changed my mind and I’m pretty sure that you can change your life if you want to.

lumina si mare